toate trec. se duc și promisiuni,
frunze uscate a deșertăciune
mi-ai zis că orice-ar fi,
vei fi prezentă când voi izbândi.
ți-am căutat privirea nebunește;
în locul ei, nimic
mai sterp decât un praf de oase
singur ca o rană în pământ;
deschis ca un fruct roșu, am sângerat
o așa durere surdă, că am zâmbit
plecat pe spate, doar Dumnezeu m-a prins.
și-a fost destul
a fost prea mult
fericit acum
Claudiu-Liviu Onișoară. Blog de Literatură, Pictură și Teatru 
Extraordinar de emotionant. „Durerea este gloria celor mari. Din toată creaţiunea, numai omul poate să se bucure de această glorie a durerii.”Rabindranath Tagore
Felicitari!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O inserţie amară într-un fruct râvnit de toţi. Ca sâmburele din miezul piersicii… o trăire imortalizată aşa de viu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumiri adânci!
ApreciazăApreciază