pe scurt, căci totul e scurt acum

buzele ți se închid ca o colivie

depănarea clipelor, într-o mină de sare

lung e postul nerostirii mele

în noaptea mișcătoare cu trup osândit

de lumină, de vise frugale și reci

gurile mușcătoare, uscate ale pământului

adună rămășițele noastre de zi

încerc să ne salvez viitorul din tâmple

mă prind, atunci, de mintea ta fără sfârșit

în colțurile ei, festin de lumină, libertate