florile ce creșteau în tine,
muntele răsucit într-un verset
citit la chindie
și oglindit în apa gândurilor
amintesc de cenușa stelelor;
nu mai pot zace
pe-al cuvintelor mormânt,
și nici să pogor ploaia peste pământul mistuit;
poate roua lacrimilor tale
va da floare nouă, oarbă,
și vei arde din nou
luminând și bolta mea de gheață…
Claudiu-Liviu Onișoară. Blog de Literatură, Pictură și Teatru 
„…și vei arde din nou… luminând și bolta mea de gheață…”
Foarte frumos spus!! Asa sa fie!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place poza gif
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Scrie, scrie.. nu te lasa
ApreciazăApreciat de 1 persoană